N'ar fi mers singura niciodata , 
Ura sa fie singura  .
L'a luat mereu de maini , 
In ochii mei s'au spulberat .
Am sperat mereu ca asta a fost doar un cosmar , 
Am sperat mereu ca voi uita clipa lor .
Ea l'ar fi privit in ochii ,
Iar fi zis cuvinte mari , 
Iar fi spus s'o creada , 
C'un ultim zambet l'ar fi vrajit . 
Atunci cand noaptea devine zi , 
Atunci cand trenul trece inc-o data , 
Privesc cum soarele rasare .
Umbre mari tinandu'se de mana , 
Dansand in a trenului urma , 
Rescriind la nesfarsit povestea . 
Acele maini s'ar fi transformat  cu timpul , 
Acel zambet s'ar fi schimbat cu timpul , 
Acei ochii s'ar fi ridat cu timpul . 
Totul s'ar fi maturizat cu timpul . 
Atunci cand noapte devine zi , 
Totul ar fi la fel , 
Daca n'ar fi fost el si ea  .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu