Un ultim ghiocel

A fost o data ca niciodata ca daca n-ar fi fost nu s-ar fi auzit .

Cu mana-n intinsa sta in soare ,

Doar umbra-i ferea fata ,

Ochi inlacrimati sedeau dupa rosiatice podisuri ,

Putea castiga dar suferea prea mult ,

Acuma sufera dar macar zambeste ,

Toti au uitat bunatatea ei .

Putea calca mii de cioburi ,

Dar a renuntat de dragul lor .

Lasandu-si inima in urma a decazut ,

Moralitatea ei e demna de bogatie .

Sufletu-i ingeresc ,

Inima-i demna de iubire ,

Dar ii prea tarziu acum cand povestea se sfarseste .

"Fericiti sa fiti voi " zicea cu un zambet larg ,

Se ridica si merge cu pasi marunti ,

Lasa monezile stranse ,

In ale copilei maini ,

Se-n dreapta catre scarile rasaritene ,

Lasa un ultim ghiocel la marginea raului .

Si se-nalta .