5 ianuarie 2012

El si ea ( Agonie )

N'ar fi mers singura niciodata ,
Ura sa fie singura  .
L'a luat mereu de maini ,
In ochii mei s'au spulberat .

Am sperat mereu ca asta a fost doar un cosmar ,
Am sperat mereu ca voi uita clipa lor .

Ea l'ar fi privit in ochii ,
Iar fi zis cuvinte mari ,
Iar fi spus s'o creada ,
C'un ultim zambet l'ar fi vrajit .


Atunci cand noaptea devine zi ,
Atunci cand trenul trece inc-o data ,
Privesc cum soarele rasare .
Umbre mari tinandu'se de mana ,
Dansand in a trenului urma ,
Rescriind la nesfarsit povestea .

Acele maini s'ar fi transformat  cu timpul ,
Acel zambet s'ar fi schimbat cu timpul ,
Acei ochii s'ar fi ridat cu timpul .
Totul s'ar fi maturizat cu timpul .

Atunci cand noapte devine zi ,
Totul ar fi la fel ,
Daca n'ar fi fost el si ea  .

Niciun comentariu: