6 mai 2012

La minor


Ei bine , alienarea mea ,
Sper ca n-ai decazut ,
Nu de altceva  , dar eu n-am cazut ,
Doar am crezut in ea .

Intr-un final , nimic nu s-a schimbat ,
Probabil ca ma voi rataci intr-un moment apropriat ,
Cu siguranta n-am nevoie sa fie la fel ,
Caci n-am sa-l mai vad pe el .


Totusi , glumesc cu a mea ironie ,
Caci el sta pe canapea ,
Si-mi zambeste cu a lui agonie ,
Poate ca nu ma mai gandesc la ea ,
Dar , sunt sigura ca nu m-a uitat ,
Caci , m-am complicat ,
I-am pus piedica ,
Crezand ca nu voi parea atrocica .

S-asta a fost doar inceputul ,
Intriga unei noi carti ,
Caci parea a fi doar complotul ,
Nu ceea ce tu concepti .

In acest moment depresiv ,
Clipa mea fara de noroc ,
S-am ratat acel moment naiv ,
Acum , ma simt ca un boloboc ,
Pus s-arate cei drept ,
Si sunt sigura , c-am ratat ,
N-am putut pasi drept ,
Puteam sa-l transform intr-un adorat .

Pe el ce-mi cuvanta ,
La fel c-an povesti .
S-acum n-am ce indrepta ,
Caci , am trait doar visurile unei povesti .






Niciun comentariu: